Sa incepem cu celebra manea? : Asa trec zielel mele, una buna zece rele??? nuuuu..nicidecum. e vorba de zilele de concediu care s-au scurs usor, usor, parca ireversibilu, si irefutabil. (pentru cunoscatori, este un cuvant in dictionar ce nu are nici o legatura cu verbul pervers .. sau placut ) .. Sa revenim.deci, (fara deci ..).. s-au cam scurs zilele.. astazi ar fi cam ultima din ele, ne luand in seama evident weekendul . Un concediu meritat, un concediu plin, frumos..
As fi vrut sa ajung in Italica, dar a ajuns ea la mine ) sau nu.. si culmea ca nu-mi pare asa de rau, pentru ca am recuperat pe alte parti. Zilele la tzara, de saptamana trecuta mi-au umplut bateriile, si au amplificat intrun fel acele trairi de care imi era dor, si anume bucuria copilariei, si veselia libertatii de a fi copil.. Nu au tinut insa decat 2 zile, dar 2 zile pline..
Aici in B, am avut un pic de treaba cu noua achizitie, da stiu v-am mai spus de ea, dar mi-a mancat suficient timp in acest concediu, si mai am ceva timp pe care trebuie sa-l aloc. evident micutza mea de 16V a necesitat ceva upgradeuri, pentru care eram sau nu eram pregatit spiritual cel putin .. cateva zile petrecute prin sudoare, service, instalari audio..si-au facut simtita prezentza.. Insa acum rage exact asa cum am vrut eu , deci..a meritat
Culmea, stateam si ma gandeam astazi, cred ca per ansamblu, am avut mai multe nopti pierdute in timpul muncii decat in concediu, asta vorbind euforic si statistic evident, au fost zile cand m-am trezit la 11, dar si zile cand m-am trezit la 7:30 .Insa cele mai importante nopti au fost cele in care am adormit cu zambetul pe buze.. prietenii stiu de ce. Si ca sa nu zic ca a trecut concediul degeaba, astazi plec, din nou, la mare.. la iubirea mea din timpul verii, am de gand sa ma relaxez dincolo de limite, dincolo de auzul marii, de valurile ei, dincolo de agitatia de noapte, de lumea venita pentru bronz. de data asta aleg o alta abordare, mai dragutza, mai finutza. noi si marea… si atat!
In concluzie, un concediu frumos, simplu dar intens, in care emotiile au generat trairi, in care trairile au generat emotii, iar emotiile ne tin pe toti in viata.. Nu am ajuns la munte, dar nu e timpul pierdut, pentru ca imi e dor si de munte, de Brasovul vazul de la belvedere, de aerul de acolo, de simplitatea muntilor, de mireasma brazilor.. so…wait for me.. i’ll be there.. Deci, desi nu am fost in locatiile trandy, si fancy in care se duc toti, Grecia, Spania, si altele, concediul de anul asta chiar a fost placut, frumos, si relaxant, si sunt si cativa oameni carora trebuie sa le multumesc so 10x. hai pa!
Oki..desi am avut o seara mai mult decat perfecta, astazi iar sunt cu capsa pusa, si de data asta pe bune.. Am fost un pic iesit, si ce am vazut m-a lasat masca…. deci.. cum sta treaba..:
La semafor la vitan, la targ, dinspre Oltenitei o salvare alerga..efectiv alerga, toate sirenele, semnalele vizuale acustice si tot ce mai are ea,( salvarea ma! la ce va ganditi??) .. erau pornite.. Lucra care te pune pe ganduri, s-a intamplat ceva, sper sa fie bine pacientul.. Ma rog problema de fapt este alta.. aproape de semafor, un audi negru cu , evident un cetatean rrom. mare, si cu ceva lanturi, ca de era in stanga mea,… salvarea in saptele lui, el primul la semafor..
Se agita asta micu, soferul salvarii, si in zadar. In audi muzica era tare, dar l-a vazut, si dadea din maini nervos, basca ca a mai deschis si geamul si a inceput sa injure soferul salvarii, ca deh, nesimtitul ala si-a permis sa il deranjeze?? cum oare si-a permis asa ceva.. in final asta micu si negru s-a dat jos amenintand efectiv doctorii din salvare.. uat tha fuck??? cat de mult poate merge prostia unora, si pana unde?? deci.. nu sunt genul de om violent, dar sincer sa fiu, sa fi fost in salvarea aia, ii luam numarul si ii aruncam masina in aer.. si daca se poate cu tot cu el.. pai .. sa ne intelegm.. cand ai o urgentza mai tii cont de toti negrii mititei care sunt deranjati la semafor?? ma intreb daca i-o fi luat cineva numarul, pt ca je, n-a reusit sa vada decat ceva cu NAE la sfarsit, iar limbajul folosit mi-a aproape imposibil sa-l reproduc aici…
Scrisoare deschisa catre NAE.
Draga domnule NAE, bai boule.. putea sa fie nevasta-ta, mata, fractu’ sau oricine altcineva in salvarea aia. Este ca te-a deranjat tampitul ala care nu te lasa sa te bucuri de aria si capodopera lu’ Florin fermecatoru’ ce-o ascultai tu tare si raspicat?? In numele celor din salvare, vrem sa-ti multumim, pentru cretinismul de care ai dat dovada, dovedind inca odata ca , cu oameni ca voi, degeaba am intrat in EU, penca mai dureaza pana cel putin n-o sa mai fiti voi, sa ne civilizam si noi romanii.. Si nu ca tine de civilizatie sau de legi auto, tine de omenie, de respect pentru semeni, lucru pe care se pare ca tu l-ai uitat odata cu achizitionarea acelor fantastice, mirabolante, si stralucitoare lanturi, pe care le porti la gat.. Apropo, catzelul meu de la tzara are un lant asemanator..doar ca nu straluceste.. Sincer intre noi fie vorba, te-as impusca, si sa mor eu daca as avea ceva regrete..din contra, as dormi linistit noaptea, in sperantza ca din randurile noastre a mai plecat un idiot. Acum in incheiere imi cer scuze ca limbajul acestei minute nu a fost pe gustul tau, deoarece n-a continut : mortii matii, raniti, dujmani, bani, femei, casa cea mai mare, si masina cea mai tare.. Ce oferi asta primesti..
Deci pe bune am vazut multe, dar asta e chiar prea de tot.. Scuzati limbajul semidoct cu tema euforistic-academiciana, insa astia merita exct ceea ce primesc, fara dsicriminare, fara nimic altceva. NU am nimic cu romii, am cu prostii Hai pa!
Nu fac asta de obicei, dar am revazut azi filmul ”A new wolrd”.. si m-am gandit sa-l recomnad cu cea mai mare caldura.. e un film aparent banal, dar care vorbeste despre multe trasaturi uitate de lumea moderna.. de lipsa ingorantei, de lipsa invidiei, de lipsa egoismului.. Si evident despre iubirea care trece dincolo de bariere sociale, de rasism, de timp, .. E un film de loialitate, de devotament, un film despre puterea iubirii adevarate, si despre lucrurile pe care le poti face in numele ei.
Despre zambetul readus pe un chip impietrit de tristete, de singuratate.. evident ca am exagerat putin ) dar na.. eun film tare, care mie mi-a placut. si astazi am avut ocazia sa-l vad tot.. Penca’ pana acum il vazusem numai pe bucati..orie pierdeam inceputul, ori de cele mai multe ori finalul..asa ca .. enjoy your moovie.. (prietenii stiu de ce ) )
Cateodata, te simti ca in mijlocul pustietatii, si gonesti, alergi, caii putere fierb sub tine si nu-ti vine sa opresti pentru nimic in lume.. Si totul este imaginatie, sau realitate, nici nu prea mai conteaza, totul se desfasoara rapid in fatza ta, incat ideea de perceptie abstracta este doar un detaliu..si.. brusc, deodata un semafor…evident rosu.. In clipele de ezitare sa opresti sa nu opresti, te decizi totusi sa o faci.. ca doar vorba aia, ai respectat toata viata regulile, si ai jucat dupa principiile lor, pana si valorila tale au fost nascute, inradacinate, si cultivate de societate…
Si opresti.. opresti si ..stai.. semaforul ala parca iti face in ciuda.. in adancul sufletului, iti vine sa o calci, sa demarezi in tromba, si totusi, in timp ce idealistul din tine iti spune gooooo, conservatorul si supusul iti spune stai.. si ganduri trec, si ganduri vin, si nu-s la fel, si nicicum nu stii ce sa faci.. Si demarezi, doar un pic, cat botul masinii sa taie un pic din semafor, si auzi un claxon de tir.. si franezi, violent.. si trece parca un tir fantoma.. si te sperii un pic, dar scuturandu-te iti spui.. nu..visez.. si iarasi stai.. si te gandesti, sa mergi, sa stai.. sa mai eziti???
Site mai misti un pic, si un alt claxon din alta parte, si iar , o mica masina, o mica umbra.. si iar te opresti.. si te intorci putin sa vezi din nou semaforul.. si e… culmea.. rosu.. si-n mintea ta sunt milioane de idei, de contre, de paradoxuri.. un semafor, in pustiu, mai e si rosu, mai si trec ceva euforisme.. si stai..si o mai gandesti.. si iar eziti. si te gandesti ca de nu vei trece in tromba, vei ramane acolo agatzat.. apuci sa vezi, pe sensul invers, la acelasi semafor.. o alta masina, de data asta reala, cu un schelet in ea.. si te gandesti.. oare a ezitat prea mult,?? oare n-a avut curaj sa treaca, oare se va schimba rosul ala nenorocit?
Si intre timp in spatele tau, mai vine o masina, ce sta si ea, la fel ca tine.. si incepi si te gandesti..cat va rezista?? oare va trece?? oare daca va trece inaintea ta, va ajunge el la sansa ta?? iti va fura norocul? ce e oare dincolo de drum?? si te prinzi.. e un semafor al sperantei, al drumului ce duce in abis.. iar ielele, fantomele, si umbrele nu-s altceva decat amintiri, si farame de trecut, menite sa te tina pe loc, si doar atat, sutn doar fantome, chiar de te vor lovi, nu iti pot face rau, vor trece doar prin tine nu-i asa?? sa mergi? sa prinzi curaj?? tipul din spate sta linistit…sa treci tu, asteapta parca sa vada ce se-ntampla.. si tu .. nimic.. impietrit parca de tonele de idei, de ganduri de imagini.. din cand in cand, vezi doar semaforul, pustietatea, si scheletul din fatza..
Si treci?? iti faci curaj?? inchizi ochii si treci no matter what? sau stai, eziti, si lasi trecutul sa te tina-n loc??? Hai Pa!
Noaptea se asterne usor, coboara agale, dar hotarat peste un satuc numic Bordesti, dintrun judetz numit Vrancea, dintro tara numita Romania.. Odata cu noaptea au venit si stelele, martore parca la ceea ce as numi libertate.. Nu cred sa mai existe o senzatie atat de libera ca aici, acum.. zecile, sau poate chiar sutele de greieri canta in aceeasi orchestra, parca aceeasi melodie maiastra rupta din trecut, o frantura de arie ce aminteste de natura.. stelele se grupeaza, si apar, cat mai multe, din ce in ce mai stralucitoare, si mai hotarate sa umple cerul.. Luna, le vegheaza ca o mama mandra de copii ei, de undeva din departare, si totul este verde…Timpul a fost bland, si trecerea lui si-a pus usor, amprentele pe oameni, pe natura, pe copaci.. Imi amintesc cand eram mic, stateam rezemat de nuc, si imi imaginam doar lumea mare, despre care m-I se tot vorbea.. Ce stiam eu , pentru mine asta, aici era lumea, si daca imaginatia mea putea concepe ca dincolo de gard, dincolo de limite este ceva mai mult, atunci sufletul meu nu vroia si pace . ii placea aici.. imi amintesc de nuci, toamna, cand ma faceam negru pe maini pentru ca mancam multe nuci, de ciresele de mai, de strugrii din toamna, de vinul facut in curte, la care participam si eu , gustand din fiecare must in parte.. Imi amintesc de prietenii de-atunci, ce ne-a jurat sa fim mereu, de clipele de dor.. imi amintesc de sunete, de glasuri, de voci si de oameni, ce acum mai sunt sau nu.. iar cei ce-au ramas, au pe fetze sudoare, durere, traditie, dar si fericire, fericire ca lasa ceva in urma, ca au muncit pamantul, ca au avut cum sa creasca copii, si sa isi vada nepotii mari, aproape stranepoti..
Imi amintesc de prima prietena, si cum colindam ulitzele in cautarea unei banci, unde sa stam imbratisati si sa ne sarutam, imi amintesc cum eram doar noi si cerul, doar noi si luna, doar noi si vara.. si apoi.. gata… imi amintesc cum veneam, mai mare fiind si eram ca si acum, dar parca mai fericit, parca mai copil…acum, nu mai exista entuziasmul, dar exista libertatea, ruperea de oras, de munca, de responsabilitati, de taxe, poluare traffic si zgomot.. greierii inca sunt in apogeu, pe mine somnul incearca sa ma fure, dar respir.. scriu randurile astea undeva in curte, sus stelele si luna, in stanga si dreapta doar copaci, natura flori, in inima parca mirosul asta s-a intiparit adanc.. iar gandurile zboara. Mai trece cate o masina, mai trag cate un fum din tigara ce a uitat sa-mi spuna ca e acolo, aprinsa.. gandurile toate se aduna, dar nu trec.. nu trec de straja inimii ce sta de veghe peste ganduri.. nu au voie ganduri si stress..ci doar. Aer, liniste, greieri.. singura dilema, oare libertatea asta asa vine mereu ? cu pretul singuratatii?? Sau poate nu.. si totusi ma uit la nucul ala.. cat de mic trebuia sa fiu sa incap acolo?? Am fost asa de mic??
Si totusi eram fericit, bateam cuie in pamant, aruncam canile de apa, purtam broboada iarna :))stricam tot ce gaseam…dar eram fericit.. alergam cu Ariel in lantz, si cand veneam peste ani si il vedeam ca se bucura ca ma vede, radea sufletul in mine. Cainele ala nu a uitat, ca practic am crescut impreuna.. acum este pe alte meleaguri.. Aici totul are alt ritm.. nimeni nu se grabeste, nimeni nu e nervos, toata lumea merge cu valul, cu valul si atmosfera unui sat din 2008, un sat ce nu prea mai are tineret, toti sunt plecati prin tari straine sau prin orase mari, dar sunt batrani si nepoti.. si la unison traiesc fiecare secunda, fiecare minut, fiecare ora, cu o intensitate ce la oras o poti doar visa.. aici o zi trece greeeu.. pare ca timpul se misca mai agale, nici el nu se grabeste… si totusi.. ultimul fum de tigara, ultima fraza, ultima parte din concertul greierilor, ultima gura de lichid… inainte de somn. Un somn ce numai aerul asta de munte ti-l poate oferi, pe timpul lui, pe valul lui.. Hai pa!
Morning edit.. e atat de bine sa mananci totul proaspat din copac, mere piersici, struguri, rosii.. ooo daa.. o pisica, un caine, o bunica, cativa vecini, multa muzica.. si cam atat.. Hai pa din nou !
Ohh yaa. i finally got married si nu , the love of my life nu e o femeie, ci o mictuza de 1.6 16V . si momentan doar 115HP. Cu promisiunea de a mai adauga cativa calutzi ulterior So.. u gotta be fucking good to compete that i will be back ..momentan imi mananca mai tot timpul
One day, u decided to come … u did.. and then u boosted my life, my hope, my ideeas, my heart..U didn’t expect it, and u enjoyed it..u liked that so f..ing much, that u wanted more. i gave u more.. and than, one day , u just left..u left ripping my whole world apart, and u had no f..ing ideea u could do that.. but you could.. and you left some unwritten pages in my book, and i had your smile running through my head, and i had your beauty fouling around with my heart, and i even had your eyes shinning in my brain..
But u still decided to go.. and u did.., u left.. leaving me breathless on the floor of my own set, of my own life.. but slowly, the life came back to me, showed me that u were just a memory, just a way of spending time, just a love that we could never share.. and life showed me that the sunshine is awesome, and the smell of summer waves just fills my batteries, and u faded away until there was nothing left for you here.. so hit the road.. and do your best never to cross my path again, not like a black cat that brings disaster, not like a down flying airplane, not even like a thought that comes and goes not having a power source in my brain.. just like an unplugged ideea that floats away… So begone now…
Mmm..just woke up.. Am avut timp sa-mi aprind tigara, sa trag 2 ,3 fumuri si sa simp ‘the poison’, going up my blood, si evident trezindu-ma.. acum nush daca e doar un motiv, si ca fara sa fumezi o tigara de dimineatza nu te poti trezi, dar nah, ce sa faci bad habbits are all i have )).
Any way, telefonul primit mi-a adus aminte, ca am uitat, de fapt nu am uitat, dar nici macar nu am onorat o invitatie.. Un foarte bun prieten se insoara astazi. Uitasem de asta, am apucat sa zic ca nu o sa ajung la nunta, si se pare ca intre timp am uitat de tot.. Iertata sa-mi fie uitarea.. Desi s-au facut vreo 2 anisori de cand nu ne-am vazut, discutiile purtandu-se la telefon sau pe mess, intrun fel imi pare rau ac nu sunt acolo. motivele au fost multe, printre care si faptul ca el nu mai sta in oras de multicel. acum e undeva pe la Suceava.. Ei sa fie sanatosi, si sa se iubeasca mereu..si cred si eu ca e o zi speciala, ziua in care vezi femeia pe care o iubesti imbracata in alb, provocandu-ti efectul WOW.. Ramai miscat oarecum de frumusetea ei, atat tu ca mire cat si toti ceilalti barbati, penca sa fim seriosi o nunta it’s all about the bride.. mirele este si el acolo, dar mireasa face tot farmecul nuntii. frumos, oricum toti cei care se casatoresc astazi sa fie iubiti, si cat mai fericiti impreuna, desi isi nenorocesc vietile .. asa ca azi este wedding day! Hai Pa!
Cum ar fi sa te poti redefini? sa iti poti da un restart, si apoi sa incarci alt sistem de operare, poate chiar si alt hardware?? ma intreb cum ar fi sa poti spune, mai uite care e chestia nu-mi place de mine.. vrea sa ma schimb..si apoi doctorul sau cineva sa iti dea un restart, (ar fi imposibil totusi sa o faci singur, ca ar fi tot un fel de sinucidere..)..si apoi sa revii la o alta forma, cu un alt caracter?
Oare te-ai mai recunoaste? si daca cealalta forma de fapt ar fi mai aiurea ca cea in care ai venit tu, si nu vei mai putea sa revii la cea initiala? sa te intalnesti cu un prieten bun, si sa il convingi ca, esti tot tu, dar ca arati total altfel, si gandesti si mai diferit… sa iti poti pune acolo in pachetul de startup ce amintiri vrei, ce personalitate vrei, sa ai un sablon.. si ma gandesc .. daca s-ar putea face asta, nu cumva toti am deveni peste noapte perfecti? brusc si deodata perfecti?? oo daaa.. stiu cativa care aspira deja la perfectiune, pot sa pun pariu ca oricat ar costa s-ar baga.. insa sper ca daca se va inventa vreodata asta sa nu fie si cu riscurile necesare.. un film care caracterizeaza binisor treaba asta este pact cu diavolitza. o comedie dragutza.. de weekend… hai pa!
) .. Sa revenim.deci, (fara deci ..).. s-au cam scurs zilele.. astazi ar fi cam ultima din ele, ne luand in seama evident weekendul . Un concediu meritat, un concediu plin, frumos..
) sau nu.. si culmea ca nu-mi pare asa de rau, pentru ca am recuperat pe alte parti. Zilele la tzara, de saptamana trecuta mi-au umplut bateriile, si au amplificat intrun fel acele trairi de care imi era dor, si anume bucuria copilariei, si veselia libertatii de a fi copil.. Nu au tinut insa decat 2 zile, dar 2 zile pline..
Entries (RSS)