Leg ciori de gard!

Si cum iti atingeam usor fatza, si te mangaiam, si tu.. te lasai in palma mea, si sufletul zbura..zbura departe.. si cum iti rezemai capul pe pieptul meu si spuneai ca e cel mai placut si sigur loc din toata lumea asta.. si cum zambeai..si cum imi aminteai mereu cand nu erai langa mine, ca esti ceea ce eu vroiam.. si cum.. si unde..

Si-mi amintesc cum priveam carul mare, si briza ne adia usor, si ne purta pe valuri, si ne duceam departe..impreuna..si ne intorceam sa fim tot noi.. si cand nu eram..parca tot aproape.. oricat de departe, distantza parea un mit..
Si cum trecuse ceva timp, si nu o mai vazusem de ceva vreme, am ajuns la locul stabilit.. schimbasem masine, nu stia in care sunt.. si m-am oprit.. desi era frig, n-am coborat sa-i spun ca am ajuns, ci am decis sa o privesc.. cum sta zgribulita de frig, cu parul in ochi, cu ochii mari.. statea si astepta.. parca nu mai avea rabdare.. dar vroiam s-o vad.. s-o vad deafara, asa cum e cand nu suntem noi.. cum nu eram noi.. si incepuse usor sa tremure, si devenea mai agitata.. asa incat m-am decis sa cobor..s-o strig…si a venit.. era.. inghetzata, era zgribulita si usor nervoasa.. o lasasem sa astepte.. dar parca tot era frumoasa, iluzorie..si vocea, si parfumul..erau la fel.. hipnotizante.. nu imi puteam controla fiorul interior, insa nu puteam s-o las pe ea sa vada asta.. nu aveam voie sa cedez.. era o cafea.. o discutie.. despre noi..despre vreme.. asa se anuntase..
Dupa minute bune in care faceam eforturi supraomenesti sa fiu atent la discutie.. in conditiile in care prin cap imi treceau fulgerator, momente, clipe.. in care radea, in care o tineam in bratze, in care faceam dragoste..si era parca cel mai frumos lucru vazut vreodata.. ea.. razand..cu sufletul.. descoperind in ea copilu acela frumos.. descoperind partea aceea frumoasa, cea care simtea.. traia.. iubea..
-Tu esti bine puiu?
(mirarea nu mi-a putut sta ascunsa in ganduri si am intrebat-o..
-Puiu?? de cand sunt eu puiu??
-Ai fost mereu..
-O da.. hai sa lasam formalitatile.. te rog. nu am chef sa o luam de la capat.cu capricii si suparari..
-Ai ramas dulce..cum te stiam..spuneai ca te-ai schimbat.
-NU.. tu m-ai schimbat.dar in bine
-M-ai invatzat sa zbor, m-ai invatzat sa alerg..
-Stiai deja..eu doar te-am indrumat sa te descoperi..ai prins aripi..si nu te-ai mai intors..
-Poate am .. ratacit drumul..nici tu nu prea te-ai grabit sa ma aduci inapoi….
Cuvintele ei erau parca.. difuze.. da.. asa era..cand s-a decis sa plece.. initial m-am opus, dar apoi am lasat-o sa zboare, si n-am mai vrut-o inapoi.. am considerat atunci ca era tradare.. dai aripi unui om, te astepti sa plece..si speram sa-i fie bine.. Pe vremea aia orgoliul nu-mi dadea pace.. o invatzasem multe. si apoi.. sa se bucure altii de ce descoperise ea ..in ea..

-Inca ma iubesti asa-i?
-Nu. nu cred.. e mult spus.. de-as sterge ultimii ani din minte.. te-as mai putea iubi..
-Stii vroiam sa te vad.. pentru ca au ramas lucruri neterminate.. mi-e dor..
-NU.. nu ti-e dor.. iti lipseste. e diferentza..
-Iar filosofezi.. dar de data asta impotriva mea..impotriva sortii..
-Ce te face sa crezi ca tu esti soarta..sau soarta suntem noi??
-Cand imbratisati.. imi vorbeai de cer, de stele si de noi.. simteam ca ard.. |
-Da..si te-ai decis sa te topesti la altu’n brate..unul ce.. te-a respectat..
-Toti gresim..

Da ..toti gresim.. dar eu nu puteam trece peste .. a fost tradare, a fost o abordare proasta, un suflet ce s-a injosit.. pentru clipe de placere, pentru un level up.. asta facusem si eu.. o ajutasem sa acumuleze experientza.. la unele ii deschisesem ochii, la altele o invatzasem sa sii tina inchisi.. sa-i deschisa atunci cand trebuie…
-Da.. toti gresim.. dar unele greseli se iarta.. altele nu..
-Nu m-ai putut ierta niciodata nu-i asa? imi pare rau.. stiu ca.
-Shhhttt! ..(Am oprit-o..nu aveam nevoie nici eu sa aud.. nici ea sa spuna..poate s-ar fi simtit usurata daca o lasam sa conitinue ideea, dar stiam..si ea stia ca minte..nu-i parea rau.. a facut o alegere.. peste care eu nu am putut sa trec.. nu era vina ei, ci mai degraba a mea.. ca nu am vrut.. )..
-De ce ma intrerupi.? nu vrei sa stii ce-a fost?
-NU! ..( Nu-mi pasa.. oricum trecutul e trecut, si nu mai avea vreo importantza.. nodul Gordian odata rupt, taiat.. la loc n-aveai cum sa-l mai innozi.. si cam atat de strans era.. si ea.. a rupt..)
*Nu conteaza ce-a fost..conteaza doar ce e.. trecutul e doar un preludiu al viitorului.. prezentul e acum..aici…
-Atunci acum, aici, as vrea sa fiu din nou a ta.. sa ma saruti.. sa-mi spui ca sunt frumoasa..
-Asta o stii si tu .. ca un inger.. dar mereu vei zbura mai sus.si mai sus.. eu..sunt doar un pamantean.. ce nu-mi permit sa iubesc ingeri.. risc sa simt din nou.. sa reincep sa simt..si nu .. nu vreau.. mi-e bine asa.. te-am iubit..
-Iti pare rau?
-Nu iubit0.. nu-mi pare rau.. dar uneori iubind prea mult, pierzi..
-Adica vrei sa spui ca mi-am luat-o in cap? vrei sa spui ca doar eu am gresit..?
-NU. am gresit amandoi.. dar ziua de maine..e mai importanta ca ziua de ieri..si tu.. nu mai esti ce-ai fost.. si numai poti fi.. prefer sa imi amintesc de tine.. ca de ea.. iubita mea.. cea care.. nu ceea ce ai devenit..
-As fi vrut.sa ..sa ma lasi sa..

Si in timp ce vorbea, am luat-o usor de mana.. iar ea s-a aruncat in bratele mele.. si ..simteam.. cum.. ma duceam iar..acolo unde era bine.. s-a lasat pentru prima data cu adevarat adanc in bratele mele.. fara sa-i pese ce se va intampla. atunci a trait prezentul pentru prima data.. o mangaiam usor in par in timp ce tineam ochii inchisi .. incercand parca sa simt.. sa simt din nou..ca asa trebuie sa fie.. o simteam cum respira sacadat..greu.. incepand sa suspine.. si usor usor suspinul s-a transformat in usor tremurat.. plangea.. dar pentru prima data..parca plangea cu adevarat.. lacrimile ei erau acum cristaline.. curate.. incercam sa raman rece.. dar.. nu puteam.. o mangaiam.. ii sopteam ca va fi bine.. desi si eu.. si ea..stia ca.. nu va mai fi.. vreodata.. nu in formula asta…restul serii a fost doar tacere.. am ajuns la ea.. ne-am iubit din nou.. de data asta cu pasiune.. dar incet.. ca oamenii ce se iubesc cu adevarat.. desi…
Pasiunea luase locul focului de alta data. faceam dragoste in liniste.. stiind parca .. simtind ca e ultima oara. si vroiam parca amandoi sa dureze cat mai mult.. sa simtim ..sa traim..

Dimineatza a adus cu ea frig.. zapada.. ea.. se trezise inainte.. era in bucatarie cu un capot..nearanjata.. dar arata demential..naturaletea ei.. ar fi putut sa ma lege acolo de ea.. insa si ea stia ca.. nu e usor.. nu cu mine.. ea. era dificila, insa eu am fost mereu incapatzanat sa nu cad in mrejele ei.. sa imi las portitza.. de scapare.. Cafeaua aia avea gust.. avea aroma. dar parca tot ea.. o priveam .. ma privea.. niciunul nu avea curajul sa spuna ceva.. gatul ei era dezgolit, parul prins. i-am spus ca e frumoasa.. mi-a spus ca stie. i-am spus ca o sa-mi fie dor de ea.. si mi-a raspuns ca sunt un mincinos..apoi am ras .. am ras cu pofta amandoi.. se apropia momentul in care plecam.. trebuia sa plec.. aveam acum o sansa..inchiderea fusese facuta.. de data asta.. ramaneam amandoi..intregi.. desi locul ala, in care a fost ea.. va ramane al ei.. mi-a zis ca vrea sa ne mai vedem.. dar stai ca nu va fi asa… iar mie nu-mi placea sa spun cuvinte doar pt ca ii placea ei sa auda.. si asta ura.. imi spusese de multe ori.. ca uneori prefera sa fie mintita.. sa se simta bine..

-Eu plec.. acum. nu stiu.. ce sa zic.. nu stiu nici daca ar trebui sa zic ceva..
-Da. stiu.. te mai pot vedea?
-Probabil nu..a fost superb.. a fost perfect azi noapte.. dar. perfectul ..doar odata e perfect.. apoi devine.. banal..
Ea radea usor. zambea.. m-a sarutat pe obraz.. m-a luat in brate.. si a izbucnit in lacrimi..
-Daca..stiam sa te pastrez.. acum erai al meu… doamne cat mi-as dori sa intorc timpul…
-Da.. stiu..si eu mi-as fi dorit sa fii din nou..dar plec. ramai cu bine.. ai grija de sufletul tau..
M-a sarutat din nou..de data asta.. buzele ei erau fierbinti.. si-i simteam lacrimile ce se scurgeau pe fatza.. i le-am sters usor cu palma.. am sarutat-o.. si am plecat.. Nu-mi pasa ca o las acolo.. adanc..in coltul negru al inimii.. ma simteam razbunat.. dar restul.. din mine..stia ca.. a fost cea mai grea alegere ce-am avut de facut..sa renunt la ea.. cea care odata ma completa… dar aveam nevoie de asta.. de inchidere.. !

This entry was posted on Wednesday, January 7th, 2009 at 09:36 and is filed under Uncategorized. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.