Leg ciori de gard!

Oki..i know, i know.. o sa spuneti ca s-au scris romane intregi si carti de specialitate, dar nu s-a ajuns la vreo concluzie verosimila, insa e dreptul meu sa scriu despre ce vreau eu ..corect??? asa ma gandeam si eu ..

De ce am ales subiectul asta,..hmm wel. pentru ca uneori o vezi pe chipul oamenilor, o simti, o traiesti, o ignori, o apreciezi, sau din potriva incerci sa fugi de ea. Nu este nici decum un scop ci o modalitate de a parcurge drumul, nu este o destinatie ci o cale, nu este o iluzie, ci un fapt palpabil. Desi aici ar putea sa ma contrazica toti anxiosii, pentru ca ei in general contesta ideea de fericire, deoarece lor nu l-i s-a intamplat ) si mai ales de teama ca atunci cand o vor avea, o vor pierde, sau din teama ca vor suferi atunci cand nu o vor mai avea.

As spune ca fericirea este un fel de bucurie la patrat.. la patrat?? oo daa.. de ce pentru ca este o bucurie amplificata, in simtiri, in stari afective intense, in energizare, in tolerantza. Diferentza dintre ele, zic eu, si de fapt nu zic eu ci sunt de acord cu ce au zis altii mai mari ca mine, ar fi ca bucuria in general intervine in urma stimulilor externi, pe cand fericirea poate foarte usor proveni din interior, din tine.. Spune-se ca ignorantii cauta fericirea in placere. insa repetarea placerilor, duce progresiv la scaderea intensitatii starii euforice provocate de placere..isn’t it so?? just think about it..Si daca tot stai sa te gandesti, placerea si bucuria sunt lucruri de scurta durata, pe cand fericirea dureaza.. mai mult sau mai putin. in functie de capacitatea fiecaruia de intelegere si de traire a acestei stari. Acum…fericirea este traita la nivel de microorganism, este altfel pentru fiecare in parte. fiecare o simte si o traieste in mod diferit

Ea, fericirea face parte din lumea emotiilor, trairile psihice si fizice involuntare, de obicei e mai greu sa o descrii in cuvinte, si aproape imposibil de impus cand sa fi fericit si cand nu. Totul tine de constientizare. Momentele, trairile, persoanele ne pot da starea de fericire, dar daca nu o putem constientiza, este periderea fiecaruia in parte..daca ne ferim de ea, daca ne este teama, sau daca pur si simplu nu o vrem..desi.. cati oameni stiti care nu vor pur si simplu sa fie fericiti, si asta in conditiile in care nu sunt afectati de nici un fel de simptome ale niciunei dezechilibrari psihice care ar putea sta in calea fericirii…

Ma rog, personal, eu asociez fericirea cu linistea psihica, acea liniste, in care stresul este redus, in care gandurile negativiste si aproximarea sau combaterea efectelor negative ale oricarui stimul extern sunt reduse, in care timpul trece repde, sau mai incet, dar trece pur si simplu fara sa constientizezi, in care momentele agreabile, frumoase, placute ale vietii sunt traite intens si aproape de maximul trairii afective aferente/.fericirea nu prea apare cand vrem noi, trebuiesc indeplinite intro oarecare masura ceva conditii pentru ca ea sa poata interveni, si de multe ori conditiile sunt sau nu externe, de cele mai multe ori tin de noi, si de capacitatea noastra de percepere..

In incheiere Jean Paul Sartre zicea : “Fericirea nu este sa faci ceea ce vrei, ci sa iti placa ceea ce faci.” ..si bine zicea

Hai Pa.!

This entry was posted on Sunday, September 14th, 2008 at 12:46 and is filed under Uncategorized. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.